Începuturile culturii husene scrise sunt legate de înfiintarea, în 1598, a Episcopiei Husilor de catre domnitorul Ieremia Movila, la propunerea si sustinerea mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movila, fratele domnitoprului. A fost o mare scoala pentru spiritualitatea locului dar si a zonelor din Basarabia care intrau sub jurisdictia Episcopiei Husilor. Multi dintre episcopii si prelatii care au slujit Biserica la Husi s-au dovedit a fi nu doar pastori de suflete ci si remarcabili oameni de cultura, autori de carti religioase si de traduceri. Astfel, vestitul Dosoftei, autorul Psaltirei în versuri (1673) si-a început cariera eclesiastica în calitate de episcop la Husi (1658-1660). Inochentie, episcop si mare diplomat în relatiile cu Rusia, a pastorit 30 de ani la Husi (1752-1782). O alta celebritate a Bisericii Ortodoxe Române, Veniamin Costache, a fost ierodiacon si apoi episcop de Husi între 1792-1796.

Mitrofan al III-lea, episcop de Husi între 1683-1686, tipareste, ca mare mester tipograf ce era, Biblia de la Bucuresti (1688). Melchisedec Stefanescu, membru al Academiei Române, istoric si carturar, a fost director al Seminarului Teologic de la Husi între anii 1856-18??, iar între 1861-1864, vicar episcopal. El este autorul celei mai bune lucrari despre istoria veche a orasului ("Chronica Husilor si a Episcopiei cu asemenea numire" 1869). Iosif Gheorghian, episcop de Husi (1865-1879), devenit apoi mitropolit, a avut o contributie decisiva pentru dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Iacov Antonovici, mare carturar si istoric, a urmat seminarul la Husi, episcop în urbea noastra în ultimii ani ai vietii (m. 1931), a editat aici lucrari importante. Este înmormântat în incinta Catedralei episcopale. A slujit ca episcop de Husi Nicodim Munteanu (1912-1923), viitorul Patriarh al României din 1939. Nifon Criveanul, episcop între 1933 si 1939, a editat, în memoria lui Melchisedec, Chronica Husilor, care apare si astazi sub pastoria P.S. Ioachim al Husilor. Mentionam ca Episcopia a fost desfiintata în 1949 si reactivata în 1996, primul ei ierarh fiind P.S. Ioachim care, într-un timp scurt, a realizat fapte memorabile. În ceea ce priveste cultura laica, aceasta se prefigureaza la nivel local îndeobste din sec. al XIX-lea, ca urmare a dezvoltarii învatamântului. Scolile postgimnaziale care au contribuit la conturarea unei atmosfere culturale au fost seminarul teologic din 1851 si Liceul Cuza-Voda. reînfiintat întâi ca gimnaziu din 1889 apoi sub denumirea de Gimnaziu clasic Anastasie Panu din 1894 si Liceul Cuza-Voda din 1918. Personalitatile al caror nume se leaga de orasul Husi sunt într-un numar impresionant. Dictionarul personalitatilor husene semnat de Lina Codreanu si Th. Codreanu în Istoria Husilor din 1995 înregistreaza peste 300 de personalitati, majoritatea de importanta nationala si europeana, fiind însa departe de a fi complet. Aceste personalitati fie ca s-au nascut la Husi fie au facut studii în scolile husene, fie ca au trait si au creat în acest oras. Ele cuprind domenii dintre cele mai diverse. Iata câteva dintre personalitatile nascute la Husi: Victor I. Anastasiu (medic si psiho-fiziolog de notorietate internationala), Ion Antonica (sculptor), Adam Baltatu (pictor), Gheorghe Baltatu (viticultura), Alexandru Beldiman (scriitor), Radu Cernatescu (chimist, academiciamn), Constantin Codrescu, Alexandru Giugaru, Octavian Cotescu (actori), Neculai Costachescu (chimist, academician), Mihai Cozmei (muzicolog), Alexandru Ioan Cuza, Stefan Dumitrescu (pictor), Nicolae Hortolomei (urolog, academician), Ion Gugiuman (geograf), Anton Holban (romancier), Costache Olareanu (scriitor), Paul Popescu Neveanu (psiholog), Mihai Ralea (a copilarit si a trait multi ani în Husi, orasul parintilor sai), Costache Stamate (scriitor), Vasile Vasilache (compozitor si actor), George Vintila (dirijor), Viorel Husi (pictor), Nicolae Malaxa (industrias). Lista ar putea continua. Iata o lista cu câtiva oameni de importanta care au copilarit sau studiat la Husi. Vasile Aciobanitei, sculptor Octavian Angheluta, pictor Elie Baican, folclorist Corneliu Bârsan, specialist în drept Emil Craciun, medic, academician Gheorghe Focsa, director al Muzeului Satului Bucuresti Constantin V. Gheorghiu, chimist Gh. Ghibanescu, istoric Mihai Iancu, geograf Gavril Muzicescu Cezar Ivanescu, poet Constantin Macarovici, chimist, academician Alexandru Obreja, geograf Gh. Saulescu, scriitor Mihai Selaru, neuropsihiatru Constantin Toma, biolog academician Vasile Vasilachi, teolog, scriitor Anastasie Ratu, naturalist, medic si academician. În continuare o lista cu câtiva oameni de importanta care au trait si creat la Husi. Ion Alexandru Anghelus, poet Constantin Asiminei, poet N.A. Caranfil, folclorist Petre Constantinescu-Iasi, istoric academician Grigore Cretu, folclorist Nicolae Dunareanu, scriitor Chesarie Paunescu, carturar Petre V. Jitariu, biolog, academician Mihai R. Vernbach, medic, academician Ioan Neamtu, inginer agronom si viticultor Ion Minulescu, scriitor Theodor D. Sperantia, scriitor si folclorist Din 1873 se dezvolta si o presa (tiparnita). Prima publicatie a fost Vocea Husului în 1873. De-a lungul vremii s-au înregistrat în jur de 90 de publicatii, cele mai multe cu aparitie de scurta durata. Mai importante pentru cultura si politica orasului s-au dovedit a fi (Vocea Husului, reluat în serie noua în 1990) Gânduri bune (1914-1916), Anuarul Seminarului teologic, Cronica Husilor, Zorile (revista elevilor de la Liceul Agro-industrial Dimitrie Cantemir), Prometeu (1926-1929), Credinta, Prutul, care apare din 2001. A existat si o activitate tipografica importanta. Prima carte imprimata la Husi a fost "Cântece de pe Valea Prutului", opera folcloristului N.A. Caranfil (la Tipografia Asociatiilor), lucrare foarte apreciata de A.D. Xenopol si B.P. Hasdeu. Au urmat tiparituri realizate de episcop îndeobste. În 1875, Iosif Gheorghian, tiparea Expunerea doctrinei Bisericii Ortodoxe, o traducere. Dupa el, au tiparit carti la Husi Silvestru Bolonescu, Nicodim Munteanu, Iacov Antonovici, Grigorie Leu, Anton I. Popescu, Constantin Holban, Mihai Leondari, Gh. Ghibanescu, Gh. Ghiga, C. Chirita. Cultura a fost stimulata apoi prin diverse cercuri culturale ale preotilor, învatatorilor si profesorilor, prin formatiile corale (favorizate de existenta seminarului la început, si ,mai apoi, de scoala de cântareti). La 1900, Gavril Muzicescu organiza concerte corale si la Husi, iar la 16 Ianuarie 1916, George Enescu sustinea un concert de binefacere pentru raniti. Dupa 1920, în cadrul Ateneului Popular D. Cantemir s-a organizat o puternica miscare muzicala cu un corp de prestigiu condus de Ion David, Petru Ghenghea, Constantin A. Radulescu, Costache Palade. În 1927, aprilie, s-a organizat sub auspiciile acestui Ateneu un Festival Beethoven, reluat în 1930. Faimos a fost corul Catedralei Episcopale cu o lunga activitate de la sfârsitul secolului al XIX-lea pâna în 1949. Alt cor a existat la Caminul cultural Lumina, camin ce a devenit din 1938 institutie de stat, înaintea Casei de Cultura de dupa al doilea Razboi Mondial. Corul Casei de Cultura (care astazi poarta numele actorului Alexandru Giugaru) a fost sprijinit de-a lungul anilor de personalitati ca C. Arvinte, George Vintila, Sabin Pantza, Mihai Cozmei, Vasile Spatarelul si dirijat de profesori talentati ca Ioan Timus, Liese-Lotte Vârna, Maria Moraru, Ion Mereuta. În cadrul Casei de Cultura Al. Giugaru a activat Teatrul de amatori, un studio cinematografic, formatii de dansuri, un cenaclu literar (condus multi ani de Ion Alexandru Anghelus). Activitatile culturale de rasunet specifice locului s-au desfasurat în cadrul Toamnei Culturale Husene si la Biblioteca Municipala Mihai Ralea. Orasul mai beneficiaza de edificii bisericesti declarate monumente patrimoniale - Catedrala Episcopala înfiintata de Stefan Cel Mare si Sfânt, în 1495. Palatul Episcopal gazduieste un muzeu si o biblioteca de carte religioasa rara. În Husi mai sunt câteva muzee demne de mentionat: Muzeul de istorie si arheologie, Muzeul viticol din cadrul Liceului D. Cantemir.

Profesor Theodor Codreanu