home     asezare     istorie     religie     cultura     oameni     muzee     turism     album foto     targul trasnitilor     contact     afaceri

istoria ...

POPULATIA EVREIASCA A HUSULUI
Primul document scris despre Husi il sesizeaza prof. univ. Stefan Barsanescu, care scrie despre "studentul Ion Matei, din Husi, de pe Draslavat, care frecventa cursurile universitatii de la Cracovia (Polonia) intre anii 1441-1442."(5)
Printre acestia s-au refugiat si un numar de cinci familii de evrei. Documentele din arhiva Episcopiei Husi mentioneaza pe ISAC FRISOF, negustor de cereale, IANCU STOFLER, ferar si armurier, MOISA GRONIC, tamplar si dogar.

...evreilor huseni

Infiintarea resedintei domnesti s-a produs in timpul lui Stefan cel Mare, la cativa ani dupa ocuparea de catre turci a cetatilor Chilia si Cetatea Alba (1484), si se presupune ca o parte din populatia din aceste tinuturi s-ar fi refugiat in Husi, contribuind la marirea numarului de locuitori si la intarirea functiei lui de targ, atat din punct de vederea administrativ cat si economic. Un zapis este dat in anul 1516 de catre domnitorul Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare, care il imputerniceste pe negustorul evreu de cereale DAVID FRISOF, sa stranga cereale pentru curtea domneasca de la Husi.
Cercetatorul HAIM BEINARTI aprecia ca la sfarsitul sec. al XV-lea, traiau in Moldova 20000 de evrei. In sec. XVI-XVII, numarul lor a inceput sa creasca, ajungand la 50000 de suflete.
Dupa anumite denumiri pastrate in toponimia locala rezulta ca negustorii si meseriasii evrei s-au stabilit pe aceste meleaguri in jurul anului 1600. Acest lucru este inscris si intr-un document din arhiva Episcopiei din Husi, datat 8 ianuarie 1604 care, dintr-o lista de 25 de datornici fata de taxele stabilite de Episcopie, inscria 7 negustori si meseriasi evrei .
Stabilirea evreilor in targul Husi a crescut mult in timpul domniilor fanariote, indeosebi dupa hrisovul domnesc dat de Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei. El acorda, la 2 aprilie 1747, privilegiul oamenilor straini, printre care erau si evreii, de a se aseza in tara.
Din "Istoria episcopiei Husilor", scrisa de episcopul Husilor, Melchisedec Stefanescu, rezulta ca in 1747, in targ locuiau 212 familii evreiesti, in total 1042 suflete. Unii dintre ei se ocupau cu negotul - fie ca aveau tarabe, fie erau ambulanti si mergeau prin localitati mai mici - altii se ocupau cu mestesugurile - fierari, carutasi, cizmari, croitori - si numai putini ca numar erau agricultori.
Vechimea evreilor in Husi este dovedita si de vechiul cimitir evreiesc situat in str. Calarasi nr.1, care a fost infiintat in 1680 pe un teren cumparat de la episcopie. Zapisul dintre evrei si Episcopia Husi pentru terenul pe care s-a infiintat primul cimitir evreiesc s-a intocmit in anul 1676, dar a fost semnat de Domnitor abia dupa doi ani (in 1679), iar cimitirul s-a infiintat in 1680. Cel de-al doilea cimitir, care este in functiune la aceasta ora s-a infiintat in anul 1880.
Evreii si-au adus o contributie directa la dezvoltare in toate locurile in care s-au stabilit de-a lungul timpului, prin ocupatiile lor de mestesugari si negustori de dugheana, ei stabilind clar un statut urban pentru aceste targuri.
In 1845, catagrafia stabileste raportul dintre numarul negustorilor si mestesugarilor evrei si cei pamanteni sau supusi straini. La 6048 negustori evrei stabiliti in Moldova, existau 3901 pamanteni si 1066 straini. La mestesugari raportul era de 5153 evrei, 4620 pamanteni si 1031 straini.
Dupa Catagrafia Moldovei din anul 1859 (inaintea Unirii), populatia Husului era formata din 13500 de locuitori (8100 de targoveti si 5400 de cultivatori). Intre acestia existau un numar de 2516 straini din care 2500 de evrei, 5 germani, 2 polonezi, 6 greci, 3 ucrainieni. Toti evreii erau incadrati in populatia de targoveti, ceea ce inseamna ca peste 31% din targoveti erau evrei.
Viata comunitatii respecta legile tarii, dar era organizata dupa reguli proprii de convietuire. Prima forma organizata oficial de viata comunitara a fost "Breasla evreilor" care avea in frunte un staroste. Apoi a urmat Hevra kadosa (Fratia sacra), infiintata in 1775 de catre rabinul LEVY ISAC SEGALL. Aceasta legifera viata obstei evreiesti si infiinta propriul sistem de ajutorare si de invatamant, precum si un control asupra sanatatii si igienei evreilor ce faceau parte din ea.
Sinagoga mare din Husi a fost construita in 1794, iar fiecare breaslcoa de meseriasi avea propria sinagoga (sinagoga Blanarilor, sinagoga Croitorilor, sinagoga Klausul Mare, sinagoga Bet Hamidras, sinagoga Postelnicu). Exista un spital israelit, o sala israelita, o baie rituala cu cabine cu cazi si aburi (1880) israelita, un camin de batrani si o biblioteca publica.
Dintre familiile evreiesti care s-au stabilit in Husi inainte de 1800, cum rezulta din unele documente se pot mentiona FRISOF, LEIBA, SILBERMAN, OVICI, NACHIM, STEINBERG. Acestia au fost negustori, bancheri, fabricanti, arendasi si proprietari de pamanturi.
Din secolul al XVIII-lea a aparut ca forma de organizare a evreilor, Comunitatea. Aceasta era o forma laica si religioasa totodata, fiind condusa de catre un Comitet de conducere al carui presedinte, care in majoritatea cazurilor era si rabinul obstei, era ales din 2 in 2 ani. Primul presedinte ales in 1738 a fost NAFTALI BERCOVICI. Un alt presedinte foarte cunoscut a fost dr. CARP AZRIL, director al Spitalului israelit, numit si "medicul saracilor" pentru ca nu pretindea bani de la cei saraci indiferent daca erau evrei sau pamanteni. El a fost presedinte al Comunitatii in doua randuri intre anii 1895-1908 si 1928-1939. DAVID ALMOGEN (nascut 1846) a fost unul dintre medicii cei mai cunoscuti. Director la spitalul israelit si apoi la cel orasenesc, a participat la razboiul de independenta unde a creat prima ambulanta din Romania.
O buna parte dintre intelectualii huseni provin din familiile evreiesti stabilite aici, de la profesori, ziaristi, doctori, avocati pana la ingineri, artisti plastici, oameni de stiinta si profesori universitari.
Iata o lista cu cei mai cunoscuti medici evrei din Husi DAVID ALMOGEN, CARP AZRIL, HERSCOVICI ITZHAC, FROIMOVICI ISAC, STERNBERG USER, GHILTMAN IANCU (director al Spitalului Husi), SILBERMAN PUIU, JEAN SCHNEER, MOSENSOHN ZAHARIA, AUREL SCHNEER, AUREL SCHROTTER (director al Spitalului Husi), ZAMBILOVICI ZAHARIA(din 1953 - medic sef al capitalei si mai apoi director al Spitalului de copii Cotroceni).
Dintre avocati putem aminti pe MARCU TERDIMAN si DANIEL SEGAL care a fost seful Baroului Husi, apoi al Baroului Bucuresti iar apoi Procuror general adjunct. Dupa pensionare a fost ales secretar general la Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania.
Ziaristi de talie nationala sunt ANTON FARSTEIN (CELARU) si SANDA FARSTEIN (FAUR), precum si HERA STEIMBERG.
MIRON RUBINSTEIN, inginer de constructii navale, a fost seful sectiei proiectari la Santierul naval Galati si apoi directorul Santierului naval din Haifa.
Un pictor foarte cunoscut in Romania a fost VIOREL HERSCOVICI (VIOREL HUSI)
In 1939 comunitatea evreiasca din Husi atinsese cifra de 5000 de persoane adica aproximativ o treime din populatia orasului. Existau patru rabini (ALTER BERIS, RICHTER BENIAMIN, ROZENFELD ITZIC, SCHETER NESE), doi ajutori e rabini, trei hahami, sase epitropi, opt deserventi de cult si patru dascali care predau la scolile israelite. Majoritatea oamenilor de afaceri din oras erau israeliti.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost infiintata Centrala evreilor, care ii reprezenta pe evrei in relatiile cu Guvernul. In Husi evreii au fost reprezentati de catre dr. STERNBERG OSCAR ca presedinte si CALMAN-CAROL STEIMBERG, consilier.
La aparitia legislatiei antievreiesti toate proprietatile asociatiilor, societatilor si Comunitatii evreiesti au fost confiscate de catre stat. La fel s-a intamplat si cu proprietatile private agricole evreiesti.
Contributia evreilor la dezvoltarea municipiului Husi pana in 1939 a fost considerabila pentru ca 2/3 din comertul, manufacturile si bancile orasului apartineau acestora. Peste 80% dintre meseriasii huseni erau evrei. Dintre oamenii care si-au adus aportul la dezvoltarea localitatii in cele mai diverse domenii de activitate putem aminti:
In domeniul manufacturilor existau doua fabrici de tricotaje apartinand fratilor RUBINSTEIN, o fabrica mare de cherestea apartinand lui FRISHOF BEARL, ateliere de croitorie dintre care cel mai mare apartinea lui CAROL STEIMBERG. Dintre negustori cel mai cunoscut era MARCU RAITER, proprietar a 50 de ha de vie si a 4 slepuri pentru transport de cereale pe Prut si Dunare. Tot transport de cereale pe Dunare si Prut cu 4 slepuri cu antrepozite la Galati precum si 18 ha de vie poseda si societatea OVICI, KREIMER & STEIMBERG. Alti negustori importanti: NACHIM OSIAS, FRISHOF BEILA, BROCHMAN MOISA (librarie), ZELIGZON ITZHAK (cinematograful), SCHROTTER ZAHARIA (depozitul de gaz) si Farmacia BRANDT.
Evreii aveau la Husi o societate culturala "FRATERNA" si o biblioteca "CULTURA", pusa la dispozitia intregului oras.
Dupa al doilea razboi mondial, in timpul regimului comunist, au fost confiscate sau nationalizate toate proprietatile oamenilor de afaceri evrei precum si magazinele si casele acestora. Au facut exceptie doar casele celor care nu au fost considerati "dusmani ai poporului" sau "exploatatori". Au scapat practic numai atelierele micilor meseriasi, dar si acestia au fost fortati sa intre in cooperative mestesugaresti. In acest mod s-a fortat emigratia evreilor si obstea s-a destramat rapid.
Lipsa fondurilor din donatii a facut ca sinagogile din oras si celelalte constructii ale comunitatii sa se darame si practic a ramas doar o singura sinagoga, care nu este deschisa decat de doua ori pe an. Cimitirele au fost conservate si, datorita unei initiative a Comunitatii evreilor din Husi, s-au adunat bani de la persoane care se trag din oras si actualmente traiesc in Israel, pentru reparatii necesare la cimitirul in functiune. Desi suma stransa nu a fost foarte mare, a ajuns pentru refacerea gardului si a camerei mortuare. Cimitirul de pe strada Calarasi este unul dintre cele mai vechi din tara.
Actualmente, in municipiul Husi mai traiesc doar 26 de evrei, din care doar 5 au sub 50 de ani.

Pentru acei care doresc sa afle cate ceva despre radacinile lor aflate in acest oras punem la dispozitie pagina radacini, care ii va putea ajuta in cautarile lor.

PAUL STEIMBERG

 

Monument dedicat memoriei evreilor adusi din Leova la Caminul de batrani din Husi si ucisi prin impuscare. Tot in acest monument a fost ingropat si sapunul R.J.F.
Inscriptia ebraica a monumentului evreilor din Leova
Monument dedicat celor patru tineri evrei ucisi si aruncati din tren intre Crasna si Husi
Inscriptia ebraica a monumentului evreilor aruncati din tren
Multumim Comunitatii Evreilor din Husi si prof. HERA STEIMBERG pentru materialele informative si de arhiva puse la dispozitie.
administratie : consiliul local    primaria    telefoane utile        presa locala : adevarul     monitorul     obiectiv  merdianul