|
Infiintarea
resedintei domnesti s-a produs in timpul lui Stefan cel Mare, la cativa
ani dupa ocuparea de catre turci a cetatilor Chilia si Cetatea Alba
(1484), si se presupune ca o parte din populatia din aceste tinuturi
s-ar fi refugiat in Husi, contribuind la marirea numarului de locuitori
si la intarirea functiei lui de targ, atat din punct de vederea
administrativ cat si economic. Un zapis este dat in anul 1516 de catre
domnitorul Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare, care il imputerniceste pe
negustorul evreu de cereale DAVID FRISOF, sa stranga cereale pentru
curtea domneasca de la Husi.
Cercetatorul HAIM BEINARTI aprecia ca la sfarsitul sec. al XV-lea,
traiau in Moldova 20000 de evrei. In sec. XVI-XVII, numarul lor a
inceput sa creasca, ajungand la 50000 de suflete.
Dupa anumite denumiri pastrate in toponimia locala rezulta ca negustorii
si meseriasii evrei s-au stabilit pe aceste meleaguri in jurul anului
1600. Acest lucru este inscris si intr-un document din arhiva Episcopiei
din Husi, datat 8 ianuarie 1604 care, dintr-o lista de 25 de datornici
fata de taxele stabilite de Episcopie, inscria 7 negustori si meseriasi
evrei .
Stabilirea evreilor in targul Husi a crescut mult in timpul domniilor
fanariote, indeosebi dupa hrisovul domnesc dat de Constantin
Mavrocordat, domnul Moldovei. El acorda, la 2 aprilie 1747, privilegiul
oamenilor straini, printre care erau si evreii, de a se aseza in tara.
Din "Istoria episcopiei Husilor", scrisa de episcopul Husilor,
Melchisedec Stefanescu, rezulta ca in 1747, in targ locuiau 212 familii
evreiesti, in total 1042 suflete. Unii dintre ei se ocupau cu negotul -
fie ca aveau tarabe, fie erau ambulanti si mergeau prin localitati mai
mici - altii se ocupau cu mestesugurile - fierari, carutasi, cizmari,
croitori - si numai putini ca numar erau agricultori.
Vechimea evreilor in Husi este dovedita si de vechiul cimitir evreiesc
situat in str. Calarasi nr.1, care a fost infiintat in 1680 pe un teren
cumparat de la episcopie. Zapisul dintre evrei si Episcopia Husi pentru
terenul pe care s-a infiintat primul cimitir evreiesc s-a intocmit in
anul 1676, dar a fost semnat de Domnitor abia dupa doi ani (in 1679),
iar cimitirul s-a infiintat in 1680. Cel de-al doilea cimitir, care este
in functiune la aceasta ora s-a infiintat in anul 1880.
Evreii si-au adus o contributie directa la dezvoltare in toate locurile
in care s-au stabilit de-a lungul timpului, prin ocupatiile lor de
mestesugari si negustori de dugheana, ei stabilind clar un statut urban
pentru aceste targuri.
In 1845, catagrafia stabileste raportul dintre numarul negustorilor si
mestesugarilor evrei si cei pamanteni sau supusi straini. La 6048
negustori evrei stabiliti in Moldova, existau 3901 pamanteni si 1066
straini. La mestesugari raportul era de 5153 evrei, 4620 pamanteni si
1031 straini.
Dupa Catagrafia Moldovei din anul 1859 (inaintea Unirii), populatia
Husului era formata din 13500 de locuitori (8100 de targoveti si 5400 de
cultivatori). Intre acestia existau un numar de 2516 straini din care
2500 de evrei, 5 germani, 2 polonezi, 6 greci, 3 ucrainieni. Toti evreii
erau incadrati in populatia de targoveti, ceea ce inseamna ca peste 31%
din targoveti erau evrei.
Viata comunitatii respecta legile tarii, dar era organizata dupa reguli
proprii de convietuire. Prima forma organizata oficial de viata
comunitara a fost "Breasla evreilor" care avea in frunte un staroste.
Apoi a urmat Hevra kadosa (Fratia sacra), infiintata in 1775 de catre
rabinul LEVY ISAC SEGALL. Aceasta legifera viata obstei evreiesti si
infiinta propriul sistem de ajutorare si de invatamant, precum si un
control asupra sanatatii si igienei evreilor ce faceau parte din ea.
Sinagoga mare din Husi a fost construita in 1794, iar fiecare breaslcoa
de meseriasi avea propria sinagoga (sinagoga Blanarilor, sinagoga
Croitorilor, sinagoga Klausul Mare, sinagoga Bet Hamidras, sinagoga
Postelnicu). Exista un spital israelit, o sala israelita, o baie rituala
cu cabine cu cazi si aburi (1880) israelita, un camin de batrani si o
biblioteca publica.
Dintre familiile evreiesti care s-au stabilit in Husi inainte de 1800,
cum rezulta din unele documente se pot mentiona FRISOF, LEIBA,
SILBERMAN, OVICI, NACHIM, STEINBERG. Acestia au fost negustori,
bancheri, fabricanti, arendasi si proprietari de pamanturi.
Din secolul al XVIII-lea a aparut ca forma de organizare a evreilor,
Comunitatea. Aceasta era o forma laica si religioasa totodata, fiind
condusa de catre un Comitet de conducere al carui presedinte, care in
majoritatea cazurilor era si rabinul obstei, era ales din 2 in 2 ani.
Primul presedinte ales in 1738 a fost NAFTALI BERCOVICI. Un alt
presedinte foarte cunoscut a fost dr. CARP AZRIL, director al Spitalului
israelit, numit si "medicul saracilor" pentru ca nu pretindea bani de la
cei saraci indiferent daca erau evrei sau pamanteni. El a fost
presedinte al Comunitatii in doua randuri intre anii 1895-1908 si
1928-1939. DAVID ALMOGEN (nascut 1846) a fost unul dintre medicii cei
mai cunoscuti. Director la spitalul israelit si apoi la cel orasenesc, a
participat la razboiul de independenta unde a creat prima ambulanta din
Romania.
O buna parte dintre intelectualii huseni provin din familiile evreiesti
stabilite aici, de la profesori, ziaristi, doctori, avocati pana la
ingineri, artisti plastici, oameni de stiinta si profesori universitari.
Iata o lista cu cei mai cunoscuti medici evrei din Husi
DAVID ALMOGEN, CARP
AZRIL, HERSCOVICI ITZHAC, FROIMOVICI ISAC, STERNBERG USER, GHILTMAN
IANCU (director al Spitalului Husi), SILBERMAN PUIU, JEAN SCHNEER,
MOSENSOHN ZAHARIA, AUREL SCHNEER, AUREL SCHROTTER (director al
Spitalului Husi), ZAMBILOVICI ZAHARIA(din 1953 - medic sef al capitalei
si mai apoi director al Spitalului de copii Cotroceni).
Dintre avocati putem aminti pe MARCU TERDIMAN si DANIEL SEGAL care a
fost seful Baroului Husi, apoi al Baroului Bucuresti iar apoi Procuror
general adjunct. Dupa pensionare a fost ales secretar general la
Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania.
Ziaristi de talie nationala sunt ANTON FARSTEIN (CELARU) si SANDA
FARSTEIN (FAUR), precum si HERA STEIMBERG.
MIRON RUBINSTEIN, inginer de constructii navale, a fost seful sectiei
proiectari la Santierul naval Galati si apoi directorul Santierului
naval din Haifa.
Un pictor foarte cunoscut in Romania a fost
VIOREL HERSCOVICI
(VIOREL HUSI)
In 1939 comunitatea evreiasca din Husi atinsese cifra de 5000 de
persoane adica aproximativ o treime din populatia orasului. Existau
patru rabini (ALTER BERIS, RICHTER BENIAMIN, ROZENFELD ITZIC, SCHETER
NESE), doi ajutori e rabini, trei hahami, sase epitropi, opt deserventi
de cult si patru dascali care predau la scolile israelite. Majoritatea
oamenilor de afaceri din oras erau israeliti.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost infiintata Centrala
evreilor, care ii reprezenta pe evrei in relatiile cu Guvernul. In Husi
evreii au fost reprezentati de catre dr. STERNBERG OSCAR ca presedinte
si CALMAN-CAROL STEIMBERG, consilier.
La aparitia legislatiei antievreiesti toate proprietatile asociatiilor,
societatilor si Comunitatii evreiesti au fost confiscate de catre stat.
La fel s-a intamplat si cu proprietatile private agricole evreiesti.
Contributia evreilor la dezvoltarea municipiului Husi pana in 1939 a
fost considerabila pentru ca 2/3 din comertul, manufacturile si bancile
orasului apartineau acestora. Peste 80% dintre meseriasii huseni erau
evrei. Dintre oamenii care si-au adus aportul la dezvoltarea localitatii
in cele mai diverse domenii de activitate putem aminti:
In domeniul manufacturilor existau doua fabrici de tricotaje apartinand
fratilor RUBINSTEIN, o fabrica mare de cherestea apartinand lui FRISHOF
BEARL, ateliere de croitorie dintre care cel mai mare apartinea lui
CAROL STEIMBERG. Dintre negustori cel mai cunoscut era MARCU RAITER,
proprietar a 50 de ha de vie si a 4 slepuri pentru transport de cereale
pe Prut si Dunare. Tot transport de cereale pe Dunare si Prut cu 4
slepuri cu antrepozite la Galati precum si 18 ha de vie poseda si
societatea OVICI, KREIMER & STEIMBERG. Alti negustori importanti: NACHIM
OSIAS, FRISHOF BEILA, BROCHMAN MOISA (librarie), ZELIGZON ITZHAK
(cinematograful), SCHROTTER ZAHARIA (depozitul de gaz) si Farmacia
BRANDT.
Evreii aveau la Husi o societate culturala "FRATERNA" si o biblioteca
"CULTURA", pusa la dispozitia intregului oras.
Dupa al doilea razboi mondial, in timpul regimului comunist, au fost
confiscate sau nationalizate toate proprietatile oamenilor de afaceri
evrei precum si magazinele si casele acestora. Au facut exceptie doar
casele celor care nu au fost considerati "dusmani ai poporului" sau
"exploatatori". Au scapat practic numai atelierele micilor meseriasi,
dar si acestia au fost fortati sa intre in cooperative mestesugaresti.
In acest mod s-a fortat emigratia evreilor si obstea s-a destramat
rapid.
Lipsa fondurilor din donatii a facut ca sinagogile din oras si celelalte
constructii ale comunitatii sa se darame si practic a ramas doar o
singura sinagoga, care nu este deschisa decat de doua ori pe an.
Cimitirele au fost conservate si, datorita unei initiative a Comunitatii
evreilor din Husi, s-au adunat bani de la persoane care se trag din oras
si actualmente traiesc in Israel, pentru reparatii necesare la cimitirul
in functiune. Desi suma stransa nu a fost foarte mare, a ajuns pentru
refacerea gardului si a camerei mortuare. Cimitirul de pe strada
Calarasi este unul dintre cele mai vechi din tara.
Actualmente, in municipiul Husi mai traiesc doar 26 de evrei, din care
doar 5 au sub 50 de ani.
Pentru acei
care doresc sa afle cate ceva despre radacinile lor aflate in acest oras
punem la dispozitie pagina radacini, care ii va putea ajuta in cautarile lor.
PAUL STEIMBERG |
