Eruditi ca Nicolaie Iorga, episcopul Melchisedec, Gheorghe Ghibanescu, Mihail Costachescu, au sustinut ideea, potrivit careia numele orasului ar deriva de la boierul Hus (Husul sau Husea), asa cum rezulta din documentul dat de Stefan cel Mare la 13 martie 1489.(Melchisedec,Chronica Husilor, Buc.1869,p.8)
De fapt prima mentiune a Husilor apare in Scrisoarea din 17 decembrie 1487, trimisa de Stefan cel Mare brasovenilor, scrisoare redactata in "Huschy" (I.Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, vol.II, Buc. 1913, p.379). Istoria Husilor intra intr-o noua etapa in timpul lui Stefan cel Mare(1457-1504), cand va deveni resedinta domneasca. Acum 500 de ani, in 1495, intr-o epoca de mare inflorire economica a Moldovei, marele voievod a ctitorit, la Husi Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel.

Si urmasii sai au acordat o deosebita atentie acestui targ: Bogdan al III-lea, Petru Rares, Ilias Voda, Al. Lapusneanu. Ioan Voda cel Cumplit isi organizeaza tabara, in 1574, la Husi, in vederea pregatirii si desfasurarii campaniei antiotomane. In 1598, in timpul domniei lui Ieremia Movila, s-a infiintat Episcopia Husilor, in cadrul careia au pastorit mari carturari, ca: Dosoftei, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costache, Melchisedec Stefanescu. La aceste mari "institutii domnesti", de secole, se poate adauga si vestita prima "Scoala de viticultura - Dimitrie Cantemir", devenita in timp Liceul Agricol, infiintata la data de 15 ianuarie 1908 de marii demnitari de stat Nicolae Lupu, Gh.Teleman, primarul Dobrea Dobreanu, sprijiniti de la "centru" de marile personalitati ale agriculturii si invatamantului, Spiru Haret, G. Ionescu-Sisesti si I. C. Teodorescu.
Primele documente scrise despre existenta plantatiilor viticole pe plaiurile podgoriei de azi au aparut inainte ca denumirea de Husi sa fie mentionata. Dintr-un act al lui Alexandru cel Bun, datand 1415, rezulta o delimitare a vechii podgorii. Pe firul istoriei ne putem confrunta si cu alt document, datat 20 august 1436, regasind, de fapt acelasi spatiu mentionat in 1415 ceea ce demonstreaza ca existau plantatii de vii cuprinse pe plaiurile Epureni - Pahnesti - Husi. In 1415 Alexandru Voievod daruieste lui Nichita si Dobre doua sate la Draslavita... (Husul de azi), mentionandu-se in 1436 intr-un alt document "...Iezerul si via ..." de pe aceleasi locuri. Documentele vremii ne mai dau de stire ca intre anii 1600-1662 s-au plantat vii intinse pe plaiurile Saca si Ochi, la Husi fiintand viile domnesti.
Despre calitatea excelenta a vinurilor de Husi exista consemnari chiar si mai vechi, ele apartinand unor calatori straini care au strabatut Moldova medievala, semnificative fiind, in acest sens, fie si numai cuvintele scrise de Marco Bandinus, pe la 1646: "Husul, straveche asezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat si foarte mult cautat".
De la Stefan cel Mare si Sfant pana la Alexandru Ioan Cuza (domnitor originar din Husi) mai toti marii voievozi ai neamului si-au avut resedinta domneasca, asezamant crestinesc si lacas pentru vinurile bune - "in resedinta" domneasca de la Husi.
Sunt locuri care, atragand parca gratia zeilor, au produs prin rodnicie si prin harnicia oamenilor bunuri cu valoare perena, au intretinut ocupatii care au innobilat aceste asezari.
Institutiile si personalitatile acestor locuri au desavarsit darnicia naturii si stradania bastinasilor confundandu-se cu aceasta. Stralucirea lor dand stralucire emblemei cetatii. Orasul Husi si imprejurimile sale sunt din acele asezari in care locuitorii si cei ce s-au consacrat faimei lor au adus tinutului renumele de "tara a vinurilor" prin rodul viilor si vinurilor inconfundabile. Nu mai putin de 300 de nume de mare prestigiu pentru istoria si cultura noastra sunt fii ai acestor meleaguri fertile. Marele om de stat si carturar Dimitrie Cantemir "rege intre filozofi si filozof intre regi" (asa cum l-a declarat Academia din Berlin), s-a nascut in satul Silisteni in apropiere de Husi (azi comuna cei poarta numele). Mentionand in "Descriptio Moldavae" vinurile Moldovei, el constata ca... "vinul cel mai bun se face la Cotnari, indata dupa acesta vine vinul de Husi"...
Dupa Nicolae Iorga si multe dovezi istorice atesta (inclusiv casa) in care s-a nascut domnitorul Alexandru Ioan Cuza "parintele cel binevoitor si slobozitorul neamului taranesc" (citat din scrisoarea adresata domnitorului, de tarani din judetul Falciu).