Toamna Culturala Huseana

toamna culturala huseana..
Cel mai important eveniment cultural, devenit traditie a Husului, desfasurat in fiecare toamna de peste 35 de ani in organizarea Casei de Cultura Husi, este: „Toamna Culturala Huseana”. Urbea noastra a avut dintotdeauna o traditie culturala bogata, daca nu in extenso, cel putin calitativ. Inceputurile sale sunt marcate de entuziasmul unor oameni care si-au dorit ca Husul sa recapete stralucirea sa antebelica. Incepand cu anul 2002, in cadrul Toamnei culturale Husene, se organizeaza la inceputul lunii octombrie, „Zilele Husilor”, manifestare culturala de mare amploare, organizata impreuna cu Consiliul Local si Primaria Husi, ce cuprinde: un Festival folcloric; spectacole de muzica si teatru; targul testerilor populari; etc.
..eveniment cultural de prim rang
„Nicaieri nu-i toamna mai frumoasa ca la Husi” – zice poetul. Toamna culturala a devenit de cativa ani traditie. S-a incercat sa i se numere anii dar nu s-a reusit, pentru ca mai inainte au fost diferite alte sarbatori, ale strugurilor, vinului, recoltei si altele. Sigur, manifestatrea in sine, a aparut odata cu via si vinul: la prima cana cu tulburel a aparut si prima chiuitura. S-au adaugat peste secole cantece, strigaturi, jocuri, ajungand in zilele noastre, la un program de 7 arte in 7 zile. Alaturi de talentele locale au participat mari personalitati ale culturii si artei romanesti. Rasfoind vreo 30 de afise, ale „Toamnelor” este foarte greu sa alegi cateva nume pentru fiecare domeniu. De la Maria Tanase si Ioana Radu, la Sofia Vicoveanca si Mioara Velicu, alaturi de ansamblurile „Ciocarlia”, „Ciprian Porumbescu”, „Stejarelul”, „Hora Husului” si „Trandafir de la Moldova”, au facut din folclorul romanesc mari sarbatori pe dealul Motocului, la padurea Dobrina, pe stadion, in piata orasului, la teatrul de vara.
Condeieri de seama M. Preda, A Paunescu, A. Blandiana, E. Simion, Val Silvestru fratii Ciulei, Costache Olareanu sau Grigore Vieru si Mihai Cimpoi, alaturi de husenii Ioan Alexandru Anghelus, Th. Codreanu, A. D. Tudosie, Ion Neamtu, au lansat nenumarate carti, au sustinut simpozioane literare. Emotionante recitaluri de muzica si poezie s-au bucurat de prezenta marilor artisti Leopoldina Balanuta, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovean, Iosif Sava, Ion Caramitru si altii.
Concerte corale, simfonice au fost sustinute de Dan Iordachescu, Petre Ghenghea, I. Timus, Liesselotte Varna, si de cei mai buni artisti din tara.
In zilele filmului sau teatrului husenii s-au bucura de premiere cu participarea principalilor realizatori ca : I. Popescu Gopo, Geo Saizescu, Dina Cocea, Dan Pita, Stere Gulea etc. Tot in aceste zile avea loc si MONDOCAMERA, gala interjudeteana a filmului de amatori, la care au participat in cei 35 de ani, cineclubisti din majoritatea judetelor tarii. Filmele „Foita de staniol”, „Raspalata”, „Alta poveste”, „Pasi”, „Flori de camp” sau „Pilule” au fost premiate in tara si strainatate. Realizatorii acestor filme: C. Zbantu, P. Lascar, E. Pascal, I.M. Agapi, A. Perca, C. Marcu, au devenit adevarati profesionisti.
Muzeul din Husi, datorita importantelor descoperiri arheologice, mai ales a diademei dacice de 850 grame de aur, a polarizat la sesiunile de comunicari stiintifice personalitati din domeniu. Au fost amenajate expozitii de arta plastica ale unor mari artisti de sorginte huseana: Stef Dimitrescu, O. Angheluta, Viorel (Herscovici) Husi, A Mitache, V. Aciobanitei, E Antonica, E. Patras, V. Penisoara-Stegaru si altii. In ultimii ani, dupa reinfiintarea Episcopiei Husilor, s-au organizat concerte ecumenice cu participarea coristilor de la seminariile ortodox si catolic, de la licee, scoli generale, Clubul Elevilor si cel al armatei. O mare amploarea a luat in ultimul timp si organizarea salonului de grafica satirirca „Damigenius”.
Desigur ca nu toate „toamnele” s-au bucurat de participari masive de spectatori. Mai marii vremurilor amanau programele toamanelor dupa terminarea recoltarilor din vii si gradini, ajungandu-se uneori, sa se desfasoare in noiemebrie, iar ploile reci, brumele sau zapezile gaseau salile neincalzite, strazile triste si mohorate, iar pe majoritatea husenilor la cozi interminabile pentru a-si procura cate ceva de mancare.
Totusi in memoria podgorenilor, gradinarilor, mestesugarilor, intelectualilor acestei urbe, au ramas simfoniile stejarilor si castanilor, zvonurile de frunze ingalbenite amestecate cu cantecele, jocurile incinse de oameni prin piete, pe scene, la usa cramelor, pe strazile vesele ale orasului.(Emilian Pascal)